Categories
bune practici digitizare educatie Fără categorie open access resurse tehnologie

3 siteuri demne de reținut pentru curatorii digitali

 

Europeana 4 D – Interfata spatio temporară

Acest proiect dezvoltat în cadrul Europeana este un exemplu de explorare a unor seturi de elemente nu doar geografic, dar și temporar. De exemplu se pot vedea de câte ori apare un anumit termen/cuvânt cheie de-a lungul timpului, în diverse părți ale globului. Un lucru foarte demn de admirat este folosirea unor hărți specifice perioadelor cercetate. Dacă se cercetează răspândirea crinului regal de-a lungul secolelor, de exemplu, harta Europei se modifică în funcție de configurațiile vremii. Se pot, bineînțeles, face comparații între diverse astfel de cuvinte cheie. Ce este promițător la acest proiect este, pe lângă faptul că sunt câteva seturi de date pregătite din Europeana, IMDB, Flikr sau din alte surse de date deschise (open data), se pot folosi propriile seturi de date, dacă sunt în format .kml. Mai multe specificații despre acest tip de fișier se pot găsi aici.Cred că este o unealtă foarte potrivită celor care vor să facă cercetări comparative și latura istorică are o relevanță ridicată.

Graphic Atlas

Un ghid excelent pentru identificarea perioadelor din care provine o anumită fotografie. Una dintre cele mai bine gândite și detaliate unelte de acest gen, mi-aș dori foarte mult să văd alte exemple asemnănătoare pentru documente aflate pe cele mai diverse suporturi. Se pot face mici incursiuni de detectiv arheologici pornind de la informațiile extrem de bine structurate în acest site. Un microscop ar fi o adăugare foarte utilă acestui mic kit informativ, multe dintre exemplele de procese fotografice conținând imagini foarte detaliate ale suprafeței sau marginii fotografiei. Un site excelent pentru cei care vor să se educe în diversele forme pe care le-a luat fotografia până acum.

Omeka

Omeka este unul dintre cele mai bine gândite sisteme de realizare a epozițiilor virtuale sau de implemetare a arhivelor digitale. Gândit de la bun început pentru fonduri de arhivă, are o seamă de funcții specializate: transformarea informațiilor dintr-un fișier .csv (care se poate obține foarte ușor dintr-un fișier .xls) în format Dublin Core, adăugarea unei hărți pentru geolocalizarea elemtentelor din colecție, implementarea sistemului Scripto pentru transcrierea colectivă a manuscriselor. Aceste funcții pot fi bineînțeles extinse cu ajutorul pluginurilor, la o adică putând fi create pluginuri care să îndeplinească funcții noi, și mai puternic customizate. Omeka este susținut de Center for History and New Media Roy Rosenzweig, cei care au susținut multe alte proiecte de implementare a uneltelor digitale în mediul universitar.

 

Categories
metode de vizualizare open access tehnologie

Experimentul Eminescu (1)

Zilele acestea mă las în totalitate fascinat de Processing. Pare a fi cel mai accesibil limbaj de programare pentru începători. Cel mai motivant aspect al Processingului este feedbackul foarte rapid pe care îl primesti de la cele câteva linii de cod pe care, ca începător, înveți să le scrii. Plus că se găsesc foarte multe coduri sursă cu care poti experimenta, începând de la cele de pe OpenProcessing pâna la codurile sursa ale unor giganți cum ar fi Flight 40 sau Jeremy Thorp.
Bineînțeles că ești mult mai motivat să înveți ceva dacă ai un proiect clar în minte. Azi mi-am amintit cum în liceu ni se spunea că Eminescu a reușit să își scrie întreaga operă folosind în jur de 5.000 de cuvinte (s-ar putea să îmi amintesc greșit sau să fi fost o informație falsă). Oricum ar fi, m-am gândit că e o bună provocare să folosesc processing pentru a analiza cât mai mult din opera sa și pentru a reda rezultatele cât mai spectaculos. E un bun început și poate vor fi și alții interesați de rezultate.

Scopuri:

  • să învăț comenzile legate de manipularea textului.
  • să realizez diverse statistici legate de corpusului unui text (să obțin numărul total de caractere, de cuvinte, numărul de ocurențe a fiecărui cuvânt, legăturile dintre diverse cuvinte, sa se facă automat distincția între diverse poezii și și acestea să poată fi analizate separat).
  • să redau aceste statistici sub formă grafică (cuvintele cele mai folosite să umple o imagine vectorială).

Opțional:

  • să realizez o interfață interactivă pentru analizarea corpusului de texte.

Primul lucru pe care l-am făcut a fost să caut o colecție cât mai mare a operelor sale. Bineînțeles, am preferat un format digital. Există un CD-ROM cu operele sale complete. Am intrat în posesia fișierului eminescu.iso. Interfața este doar pentru Windows, dar oricum nu cred ca mi-ar fi fost de mare ajutor. Din fericire informația este destul de accesibilă. În structura CD-ului există un director Program files > PETAR > Eminescu > DATA > OPERE cu multe fișiere HTML. Din păcate aceste fișiere sunt cam dezordonate și fiind o ediție critică conțin multe note de care nu am nevoie. Am căutat mai departe.

Pe WikiSource am găsit pagina dedicată lui Eminescu, cu multe texte. Dar cum sunt peste 500 de linkuri, am avut nevoie de o metodă rapidă de a salva toate fișierele din browser. Cea mai eficientă a fost pluginul de Firefox DownThemAll!. Foarte rapid am obținut toate paginile cu texte pornind de la pagina principală. Ceea ce m-a interesat in continuare a fost să obțin un fișier .txt care să conțină toate textele descărcate. Le-am deschis pe toate în Pages, dar cred ca la fel ar funcționa și în Word. Pages a recunoscut doar textul din interiorul fișierelor .html, igonorând tagurile. Printr-un șir de “Find and replace” am reușit să curăț acceptabil textul. Totuși, va mai dura o vreme până când voi avea o variantă măcar beta a textului de folosit.
De ce am nevoie de o versiune în format .txt a textului? Pentru că Processing are o grămadă de opțiuni foarte utile, există deja o tradiție de analizare a clasicilor cu ajutorul acestor unelte  (Shakespeare a fost deja supus unui tratament mult mai riguros). Uneori rezultatele sunt de-a dreptul spectaculoase.

.

Categories
gândire pe termen lung ted tehnologie video

George Dyson despre naşterea computerelor

Categories
Biblioteca virtuala gândire pe termen lung ted tehnologie video

Jay Walker despre biblioteca imaginaţiei umane

Categories
conservarea materialului digital degradarea digitală educatie gândire pe termen lung resurse tehnologie

De ce e importantă conservarea digitală

Un scurt filmuleț educativ realizat de Biblioteca Congresului American despre importanța păstrării materialului digital și riscurile care pot apărea în timp: http://www.digitalpreservation.gov/videos/digipres/index.html

Categories
bune practici fun metode de vizualizare studiu de caz tehnologie

Hip-hop: care MC e cel mai bun?

Cei de la Staple Crops au iniţiat un proiect foarte interesant. Au luat versurile unor MC (Notorious Big, Tupac, Rakim, Jay-Z, Barack Obama) celebri şi le-au analizat: câte cuvinte folosesc, câte silabe are în medie fiecare cuvânt, care e nivelul de educaţie al ascultătorului necesar pentru a recepta corect mesajul. Mai jos sunt afişate câteva dintre exemplele de pe siteul lor.

Notorious BIG : Warning

Tupac Shakur: Trapped

Mai multe exemple:

Categories
fun metode de vizualizare tehnologie video

Unde merg banii din America?

Categories
arhive bune practici conservarea materialului digital degradarea digitală digitale digitizare gândire pe termen lung open access resurse tehnologie transISTor 2010

TransISTor 2010 – A treia zi

În a treia zi și-au făcut intrarea în scenă Richard Wright, responsabil cu digitizarea materialelor audio video din arhiva BBC, implicat în proiectul PrestoPrime și Alain Depocas, directorul centrului de cercetare și documentare de la Fundația Daniel Langlois.

Richard a avut o prezentare foarte tehnică, dar extrem de utilă. A început prin a face distincția dintre conservare și restaurare. Pentru el și cei care se ocupă de arhiva BBC este clară această distincție, cu toate că se pare că unii confundă cele două tipuri de demers. Dar și ei au făcut de la bun început o confuzie, folosind termenul de conservare în locul celui de digitizare. Argumentul lor e că până la urmă și digitizarea este tot un proces de conservare.

Categories
arhive bune practici conservarea materialului digital digitale educatie Fără categorie metode de vizualizare resurse studiu de caz tehnologie transISTor 2010 video vimeo

TransISTor 2010 – A doua zi

A doua zi la TransISTor a fost foarte plină. Am învățat programare, am explorat în detaliu diversele metode de catalogare a operelor de artă complexe – multimedia, instalații, artă electronică/digitală/analogică -, am asistat la rememorarea momentelor de pionierat într-ale video-artei și seara am participat la un concert surpinzător de plăcut de musique concrète pe principii acusmatice.

Filmulețul de mai sus aparține lui Jer Thorp, programator extraordinaire în Processing. Tocmai a fost adăugat în expoziția online de pe siteul Processing.org. Jer ne-a învățat pe cei prezenți cum să programăm fără frica de a distruge calculatorul sau proprii nervi și cum să folosim Processing pentru vizualizarea de date. Îi voi fi mereu recunoscător pentru imboldul dat în a încerca să îmi transpun ideile în practică.

Categories
bune practici conservarea materialului digital digitizare educatie resurse tehnologie

TransISTor 2010 – Prima zi

Prima zi de la TransISTor a debutat în forță. Am primit un ghid foarte util mai ales pentru cei interesați de lumea filmului. Training & Networks in Europe. Ghidul descrie diversele oportunități oferite de programul Media al Uniunii Europene pentru cei care doresc să scrie scenarii, producătorii de filme, cei care au nevoie de management și finanțări, animatori 3D, documentariști, sau cei care folosesc noile tehnici și noile media.

În prima parte a dimineții a vorbit Dalit Naor de la Centrul de Cercetări IBM din Haifa, Israel. Ea a descris cum se vede conservarea digitală pe termen lung din perspectiva stocării de date. După o prezentare în treacăt a sistemelor de stocare integrate hardware+ software oferite de IBM, a trecut la o analiză foarte detaliată a relațiilor dintre informația pură și reprezentarea informației. A accentuat necesitatea de a păstra nu doar informația pură, ci și structura logică care permite interpretarea datelor. Este o problemă care se dovedește dificilă mai ales în științele exacte, unde informația obținută în urma experimentelor, chiar dacă este interpretată în prezent cu tehnologiile digitale actuale, pe viitor ea trebuie să rămână accesibilă pentru noi interpretări.