Categories
bune practici digitizare educatie resurse

Librarians, Get Ready for The Future!

There are many concerns lately in the communities related to libraries about what the future holds both for the institutions themselves and their guardians. As the digital revolution settles down into the status quo, the digital natives are putting pressure upon the old institutions to speed up their game and to catch up with the enter-twining between digital environment and the physical one. Having immediate access to data and information is not only desirable, but a necessity for everyday life. So although the librarian job seems to be one of the less stressful jobs, according to Forbes, it seems to be in the same time one that is on the brink of extinction.

 

Digital libraries are more often than not an attempt made by librarians to catchup and adapt to the needs of the new generations. Most of them are trying to replicate into bits the organization and the structure of the stone libraries, thus trying to offer as much as possible of the library experience via online. Unfortunately, most of the time this skeuomorphism falls a bit short of the intended purpose. If someone searches for a book online, they are not necessarily expecting to find a copy of the printed volume, instead most of the time they are interested in having the information readable on whatever screen they are using, either a phone, tablet, computer or e-ink reader. So even though from a librarian’s perspective the book should keep its integrity and relation to the original, sometimes having an adaptive version of the text is more versatile.

 

If we take the case of how a book should be formatted for the digital environment, yet still retain usability for academic research, one good example could be the OpenEdition publishing house. If we are trying to access one of the open access books, for example Why Do We Quote?, The Culture and History of Quotation by Ruth Finnegan , we’re going to see that the book can be read online, chapter by chapter. One very good example of adaptation to the digital medium is the quote on the paragraph number, trying to escape entirely the need to use the page number as reference. The software that is used by those from the OpenEdition, Lodel is open source. Although the latest version of the software was released in 2010, after experimenting a bit with it, some might find it suitable for offering the public books in a modern format, provided there are no legal issues.

 

What could librarians do apart from experimenting with a publishing platform? They could try to prevent the grim fate of the dinosaurs and reinvent themselves. One of the most obvious paths is becoming an information broker or a digital curator. A plethora of good resources related to digital curation are available online. One of the best place to start is the Digital Scholarship page curated by Charles Bailey, which “provides information and commentary about digital copyright, digital curation, digital repository, open access, scholarly communication, and other digital information issues.” But if somebody wants a more formal way of starting to learn about digital curation in the proximate future, the University College London has an online course dedicated to those that are making the first steps towards this new domain. The course will start May 5th and will continue until late June. It is available here: https://extendstore.ucl.ac.uk/product?catalog=UCLXIDC

 

Whatever the future holds for library and librarians, it is never a bad idea to update the skills and competences. To sum up, here are the list of resources to get you started:

 

The Least Stressful Jobs Of 2013

10 Disappearing Jobs That Won’t Exist in 10 Years: Professions That Won’t Guarantee Career Opportunities

OpenEdition Publishing House

Lodel

Digital Scolarship Bibliographies by Charles Bailey

Digital Curation Course University College London

Categories
bune practici digitizare educatie Fără categorie open access resurse tehnologie

3 siteuri demne de reținut pentru curatorii digitali

 

Europeana 4 D – Interfata spatio temporară

Acest proiect dezvoltat în cadrul Europeana este un exemplu de explorare a unor seturi de elemente nu doar geografic, dar și temporar. De exemplu se pot vedea de câte ori apare un anumit termen/cuvânt cheie de-a lungul timpului, în diverse părți ale globului. Un lucru foarte demn de admirat este folosirea unor hărți specifice perioadelor cercetate. Dacă se cercetează răspândirea crinului regal de-a lungul secolelor, de exemplu, harta Europei se modifică în funcție de configurațiile vremii. Se pot, bineînțeles, face comparații între diverse astfel de cuvinte cheie. Ce este promițător la acest proiect este, pe lângă faptul că sunt câteva seturi de date pregătite din Europeana, IMDB, Flikr sau din alte surse de date deschise (open data), se pot folosi propriile seturi de date, dacă sunt în format .kml. Mai multe specificații despre acest tip de fișier se pot găsi aici.Cred că este o unealtă foarte potrivită celor care vor să facă cercetări comparative și latura istorică are o relevanță ridicată.

Graphic Atlas

Un ghid excelent pentru identificarea perioadelor din care provine o anumită fotografie. Una dintre cele mai bine gândite și detaliate unelte de acest gen, mi-aș dori foarte mult să văd alte exemple asemnănătoare pentru documente aflate pe cele mai diverse suporturi. Se pot face mici incursiuni de detectiv arheologici pornind de la informațiile extrem de bine structurate în acest site. Un microscop ar fi o adăugare foarte utilă acestui mic kit informativ, multe dintre exemplele de procese fotografice conținând imagini foarte detaliate ale suprafeței sau marginii fotografiei. Un site excelent pentru cei care vor să se educe în diversele forme pe care le-a luat fotografia până acum.

Omeka

Omeka este unul dintre cele mai bine gândite sisteme de realizare a epozițiilor virtuale sau de implemetare a arhivelor digitale. Gândit de la bun început pentru fonduri de arhivă, are o seamă de funcții specializate: transformarea informațiilor dintr-un fișier .csv (care se poate obține foarte ușor dintr-un fișier .xls) în format Dublin Core, adăugarea unei hărți pentru geolocalizarea elemtentelor din colecție, implementarea sistemului Scripto pentru transcrierea colectivă a manuscriselor. Aceste funcții pot fi bineînțeles extinse cu ajutorul pluginurilor, la o adică putând fi create pluginuri care să îndeplinească funcții noi, și mai puternic customizate. Omeka este susținut de Center for History and New Media Roy Rosenzweig, cei care au susținut multe alte proiecte de implementare a uneltelor digitale în mediul universitar.

 

Categories
analogice arhive digitizare studiu de caz video vimeo

Ultimele cuvinte

Un documentar despre recuperarea unor limbi dispărute cu ajutorul cilindrilor de ceară din Casa Pușkin (Sankt Petersburg).

Categories
conservarea materialului digital degradarea digitală educatie gândire pe termen lung resurse tehnologie

De ce e importantă conservarea digitală

Un scurt filmuleț educativ realizat de Biblioteca Congresului American despre importanța păstrării materialului digital și riscurile care pot apărea în timp: http://www.digitalpreservation.gov/videos/digipres/index.html

Categories
bune practici fun metode de vizualizare studiu de caz tehnologie

Hip-hop: care MC e cel mai bun?

Cei de la Staple Crops au iniţiat un proiect foarte interesant. Au luat versurile unor MC (Notorious Big, Tupac, Rakim, Jay-Z, Barack Obama) celebri şi le-au analizat: câte cuvinte folosesc, câte silabe are în medie fiecare cuvânt, care e nivelul de educaţie al ascultătorului necesar pentru a recepta corect mesajul. Mai jos sunt afişate câteva dintre exemplele de pe siteul lor.

Notorious BIG : Warning

Tupac Shakur: Trapped

Mai multe exemple:

Categories
educatie metode de vizualizare personale

Analizarea artefactelor culturale cu ajutorul tehnologiilor digitale

Ieri am avut o prezentare de aproximativ 35 de minute în cadrul Seminarului de Cercetare Calitativă Analizarea artefactelor culturale cu ajutorul tehnologiilor digitale (PDF, 17 MB) s-a dorit a fi o înșiruire de exemple de bune practici legate de vizualizarea sub noi forme a artefactelor culturale specifice științelor umaniste. În timpul prezentării am încercat să demonstrez că există o legătură între faptul că științele naturale au folosit de la bun început metode de vizualizare a informației și evoluția lor. Apoi am oferit exemple de vizualizare a informațiilor din științele umaniste, mai ales din perspectiva analiticii culturale (cultural analytics e în prezent foarte folosită de Lev Manovich) și a infografiei (infographics). Am atras atenția că diferența dintre metodele clasice de vizualizare a informației (tabelul sau graficele derivate din acestea – piecharts, de exemplu) și infografii e că în infografii legenda se găsește în interiorul reprezentării grafice. În final am prezentat câteva exemple de reprezentări interactive a arhivelor realizate în Processing (Commons Explorer), încheind cu cel mai complex proiect, We Feel Fine.

Mai jos sunt imaginile din slideshowul folosit. Pentru linkuri complete la exemplele folosite, vă rog accesați versiunea pdf.

Categories
arhive bune practici conservarea materialului digital degradarea digitală digitale digitizare gândire pe termen lung open access resurse tehnologie transISTor 2010

TransISTor 2010 – A treia zi

În a treia zi și-au făcut intrarea în scenă Richard Wright, responsabil cu digitizarea materialelor audio video din arhiva BBC, implicat în proiectul PrestoPrime și Alain Depocas, directorul centrului de cercetare și documentare de la Fundația Daniel Langlois.

Richard a avut o prezentare foarte tehnică, dar extrem de utilă. A început prin a face distincția dintre conservare și restaurare. Pentru el și cei care se ocupă de arhiva BBC este clară această distincție, cu toate că se pare că unii confundă cele două tipuri de demers. Dar și ei au făcut de la bun început o confuzie, folosind termenul de conservare în locul celui de digitizare. Argumentul lor e că până la urmă și digitizarea este tot un proces de conservare.

Categories
arhive bune practici conservarea materialului digital digitale educatie Fără categorie metode de vizualizare resurse studiu de caz tehnologie transISTor 2010 video vimeo

TransISTor 2010 – A doua zi

A doua zi la TransISTor a fost foarte plină. Am învățat programare, am explorat în detaliu diversele metode de catalogare a operelor de artă complexe – multimedia, instalații, artă electronică/digitală/analogică -, am asistat la rememorarea momentelor de pionierat într-ale video-artei și seara am participat la un concert surpinzător de plăcut de musique concrète pe principii acusmatice.

Filmulețul de mai sus aparține lui Jer Thorp, programator extraordinaire în Processing. Tocmai a fost adăugat în expoziția online de pe siteul Processing.org. Jer ne-a învățat pe cei prezenți cum să programăm fără frica de a distruge calculatorul sau proprii nervi și cum să folosim Processing pentru vizualizarea de date. Îi voi fi mereu recunoscător pentru imboldul dat în a încerca să îmi transpun ideile în practică.

Categories
bune practici conservarea materialului digital digitizare educatie resurse tehnologie

TransISTor 2010 – Prima zi

Prima zi de la TransISTor a debutat în forță. Am primit un ghid foarte util mai ales pentru cei interesați de lumea filmului. Training & Networks in Europe. Ghidul descrie diversele oportunități oferite de programul Media al Uniunii Europene pentru cei care doresc să scrie scenarii, producătorii de filme, cei care au nevoie de management și finanțări, animatori 3D, documentariști, sau cei care folosesc noile tehnici și noile media.

În prima parte a dimineții a vorbit Dalit Naor de la Centrul de Cercetări IBM din Haifa, Israel. Ea a descris cum se vede conservarea digitală pe termen lung din perspectiva stocării de date. După o prezentare în treacăt a sistemelor de stocare integrate hardware+ software oferite de IBM, a trecut la o analiză foarte detaliată a relațiilor dintre informația pură și reprezentarea informației. A accentuat necesitatea de a păstra nu doar informația pură, ci și structura logică care permite interpretarea datelor. Este o problemă care se dovedește dificilă mai ales în științele exacte, unde informația obținută în urma experimentelor, chiar dacă este interpretată în prezent cu tehnologiile digitale actuale, pe viitor ea trebuie să rămână accesibilă pentru noi interpretări.

Categories
arhive Biblioteca virtuala bune practici degradarea digitală digitalizate digitizare resurse tehnologie video

Digitizarea uneia dintre cele mai vechi colecții de ziare din lume

Proiectul de digitizare a avut loc prin intermediul unui grant de 2 milioane de Lire oferit de JISC în cadrul programului european de digitizare a patrimoniului cultural Planets. Planificarea procesului de digitizare s-a făcut cu ajutorul Plato.