Un scurt filmuleț educativ realizat de Biblioteca Congresului American despre importanța păstrării materialului digital și riscurile care pot apărea în timp: http://www.digitalpreservation.gov/videos/digipres/index.html
Category: conservarea materialului digital
În a treia zi și-au făcut intrarea în scenă Richard Wright, responsabil cu digitizarea materialelor audio video din arhiva BBC, implicat în proiectul PrestoPrime și Alain Depocas, directorul centrului de cercetare și documentare de la Fundația Daniel Langlois.
Richard a avut o prezentare foarte tehnică, dar extrem de utilă. A început prin a face distincția dintre conservare și restaurare. Pentru el și cei care se ocupă de arhiva BBC este clară această distincție, cu toate că se pare că unii confundă cele două tipuri de demers. Dar și ei au făcut de la bun început o confuzie, folosind termenul de conservare în locul celui de digitizare. Argumentul lor e că până la urmă și digitizarea este tot un proces de conservare.
A doua zi la TransISTor a fost foarte plină. Am învățat programare, am explorat în detaliu diversele metode de catalogare a operelor de artă complexe – multimedia, instalații, artă electronică/digitală/analogică -, am asistat la rememorarea momentelor de pionierat într-ale video-artei și seara am participat la un concert surpinzător de plăcut de musique concrète pe principii acusmatice.
Filmulețul de mai sus aparține lui Jer Thorp, programator extraordinaire în Processing. Tocmai a fost adăugat în expoziția online de pe siteul Processing.org. Jer ne-a învățat pe cei prezenți cum să programăm fără frica de a distruge calculatorul sau proprii nervi și cum să folosim Processing pentru vizualizarea de date. Îi voi fi mereu recunoscător pentru imboldul dat în a încerca să îmi transpun ideile în practică.
Prima zi de la TransISTor a debutat în forță. Am primit un ghid foarte util mai ales pentru cei interesați de lumea filmului. Training & Networks in Europe. Ghidul descrie diversele oportunități oferite de programul Media al Uniunii Europene pentru cei care doresc să scrie scenarii, producătorii de filme, cei care au nevoie de management și finanțări, animatori 3D, documentariști, sau cei care folosesc noile tehnici și noile media.
În prima parte a dimineții a vorbit Dalit Naor de la Centrul de Cercetări IBM din Haifa, Israel. Ea a descris cum se vede conservarea digitală pe termen lung din perspectiva stocării de date. După o prezentare în treacăt a sistemelor de stocare integrate hardware+ software oferite de IBM, a trecut la o analiză foarte detaliată a relațiilor dintre informația pură și reprezentarea informației. A accentuat necesitatea de a păstra nu doar informația pură, ci și structura logică care permite interpretarea datelor. Este o problemă care se dovedește dificilă mai ales în științele exacte, unde informația obținută în urma experimentelor, chiar dacă este interpretată în prezent cu tehnologiile digitale actuale, pe viitor ea trebuie să rămână accesibilă pentru noi interpretări.
Imaginea de mai sus este copiată de aici: http://www.creativeapplications.net/2009/03/11/digital-decay-reference-theory/
Traducerea articolului Fending Off Digital Decay, Bit by Bit de Patricia Cohen din NYTimes
Articol găsit inițial la adresa: http://librariansgroup.blogspot.com/2010/03/fending-off-digital-decay-bit-by-bit.html
Printre materiale de arhivă aparţinând lui Salman Rushdie expuse în prezent la Universitatea Emory din Atlanta se găsesc coperte de carte pătate de cerneală, jurnale scrise de mână şi patru calculatoare Apple (dintre care unul distrus de o Coca Cola vărsată). Conţinutul celor 18 gigabytes de date părea să promită viitorilor biografi şi savanţi literari un paradis digital: fişiere complete, bine organizate şi uşor de cautat, accesibile rapid la câteva clicuri distanţă.
Dar, la fel ca majoritatea paradisurile rushdiene, şi această idilă digitală are propriul său set de probleme. După cum încep să descopere cercetătorii din biblioteci şi din arhive, materiale “nativ-digitale” – cele create iniţial în format electronic – sunt mult mai complicat şi costisitor de păstrat decât se anticipase.
Textul integral se găsește aici: http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/PPP-Digitizare.pdf
Planul de acțiuni se găsește aici: http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/PlanDeActiuniDigitizare.pdf
Din descrierea generală:
”Ghid de digitizare – pilonul tematic ”Biblioteci”, versiunea 01/30.10.2009 a fost realizată în cadrul Comisiei de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic ”Biblioteci”, prin contribuţia bibliotecilor din Sistemul Naţional de Biblioteci, deţinătoare de colecţii digitale şi/sau patrimoniu cultural scris: B.C.U ”Eugen Todoran” Timişoara, B.C.U. ”Lucian Blaga” Cluj-Napoca, BCU ”Mihai Eminescu” Iaşi, BCU ”Carol I” Bucureşti, Asociaţia Naţională a Bibliotecilor Publice din România, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională a României.Documentul postat pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României urmează fi supus dezbaterii, actualizării şi completării.
Textul integral se găsește aici: http://www.bibnat.ro/dyn-doc/Ghid%20de%20digitizare_Pilonul%20tematic_Biblioteci_versiunea01_25_11_2009.pdf
La sfârşitul anului 2007, la solicitarea Ministerului Culturii şi Cultelor, Biblioteca Naţională a României a realizat un studiu de fezabilitate privind digitizarea, prezervarea digitală şi accesibilitatea on-line a resurselor deţinute de bibliotecile din România, studiu ce a stat la baza definirii Propunerii de Politică Publică a Ministerului Culturii şi Cultelor. Aceasta a fost prezentată spre dezbatere publică pe site-ul instituţiei în perioada octombrie – decembrie 2007 şi aprobată de Guvernul României pe 18 ianuarie 2008.
Textul integral se găsește aici:
http://www.bibnat.ro/dyn-doc/Studiu%20Fezabilitate/Studiu-de-fezabilitate-digitizare.pdf
Acest studiu a fost realizat, probabil, pentru proiectul de integrare a Bibliotecii Naționale a României în proiectul Bibliotecii Digitale Europene și ulterior în portalul Europeana.
Ca urmare a eforturilor de digitizare depuse de Biblioteca Națională a României sunt disponibile online trei manuscrise deosebite:
Evangheliar secolul al XIII-lea, Biblioteca Centrală de Stat, nr. inventar 10848.
Provine din Fondul de Stat al Cărţii.
Manuscris incomplet (lipsesc file din interior şi sfârşitul) – a fost restaurat integral.
Pergament alb gălbui, 125 file, inegale ca grosime, 23.5 x 17.5 cm, filele 1 – 42 restaurate cu hârtie pe care s-a completat textul chirilic, păstrându-se rândurile. Manuscrisul are o veche numerotare chirilică, lacunară, pe caiete de 8 file. Scoarţe de lemn, îmbrăcate în piele cafenie, decorate prin incizare fără încuietoare. Scriere semi-uncială, numărul de rânduri pe pagină variază între 18 şi 24, cerneală neagră, titlurile şi iniţialele sunt scrise cu chinovar, uneori iniţialele şi cu cerneală albastră. Un desen nereuşit în tuş la fila 69. Locul scrierii necunoscut , probabil Ţara Românească.
Limba: slavonă de redacţie medio-bulgară.
Filele restaurate sau copiate după un text de redacţie sârbă.
Se găsește integral aici: http://www.bibnat.ro/dyn-doc/bd-evangheliar.pdf
Un podcast excelent realizat de Biblioteca Congresului, parte din programul de educare privind păstrarea materialelor digitale. Conține în principal interviuri cu experți din domeniu, fiecare in jur de 40 de minute. Se pot descărca folosind iTunes sau orice alt program de citit feeduri RSS.
http://www.loc.gov/podcasts/digitalpreservation/digitalpreservation.xml