TransISTor 2010 – Prima zi

IMG 8095 e1273236032981  TransISTor 2010 – Prima zi

Prima zi de la TransISTor a debutat în forță. Am primit un ghid foarte util mai ales pentru cei interesați de lumea filmului. Training & Networks in Europe. Ghidul descrie diversele oportunități oferite de programul Media al Uniunii Europene pentru cei care doresc să scrie scenarii, producătorii de filme, cei care au nevoie de management și finanțări, animatori 3D, documentariști, sau cei care folosesc noile tehnici și noile media.

În prima parte a dimineții a vorbit Dalit Naor de la Centrul de Cercetări IBM din Haifa, Israel. Ea a descris cum se vede conservarea digitală pe termen lung din perspectiva stocării de date. După o prezentare în treacăt a sistemelor de stocare integrate hardware+ software oferite de IBM, a trecut la o analiză foarte detaliată a relațiilor dintre informația pură și reprezentarea informației. A accentuat necesitatea de a păstra nu doar informația pură, ci și structura logică care permite interpretarea datelor. Este o problemă care se dovedește dificilă mai ales în științele exacte, unde informația obținută în urma experimentelor, chiar dacă este interpretată în prezent cu tehnologiile digitale actuale, pe viitor ea trebuie să rămână accesibilă pentru noi interpretări.

A urmat o evaluare a diverselor metode de conservare digitală: păstrarea unui “muzeu”, a tuturor sistemelor hardware și software pentru a avea acces la informația veche; emulația – crearea unui software care să emuleze un software mai vechi; migrația – transpunerea cu regularitate a informației în formate actuale și metoda descriptivă – adăugarea de metadate complexe care să permită reconstituirea informației chiar și în cazul pierderii softwareului. Aceasta din urmă pare a fi și metoda recomandată, chiar dacă s-ar putea dovedi costisitoare pe termen lung.

Conservarea digitală cu ajutorul metadatelor presupune o încapsulare a informației și metainformației în același pachet – AIP ar fi acronimul pentru Archival Information Package. Un astfel de AIP este formatul PDF/A, o variațiune de PDF care permite introducerea metadatelor, a fonturilor folosite sau a altor elemente necesare pentru accesarea informației așa cum era ea în formă originală. Dar trebuie ținut cont că arhivele trebuie să ofere și un sistem de accesare a informațiilor, fiind astfel nevoie și de un pachet de diseminarea a informației – DIP însemnând Dissemination Information Package.

După aceasta a trecut la o scurtă istorie a OAIS – Open Archival Information Standard, cadrul larg care indică bune practici în arhivare. Acesta a apărut în 2001, inventat de NASA. De atunci diverse sectoare au dezvoltat subprotocoale pornind de la principiile OAIS (cum ar fi METS – pentru bibliotecile digitale sau LOTAR pentru industria aeronautică).

După o analiză detaliată a felului în care se pregătește un depozit digital, Dalit a vorbit despre opțiunea de a folosi soluțiile de stocare la distanță. Google și Amazon oferă posibilitatea de a găzdui arhive digitale online, în “nor” (cloud). Problema este că în prezent procesul de păstrare a informațiilor nu este suficient de transparent și nu prezintă suficiente garanții pentru conservarea digitală pe termen lung.

IMG 8193 e1273236798338  TransISTor 2010 – Prima zi

În partea a doua a dimineții și după masă a urmat maratonul lui Daniel Teruggi. Născut în Argentina, muzician la început, în prezent coordonează două departamente în cadrul INA (Institutul Național al Audiovizualului). În prima parte a prezentat proiectul PrestoPrime, care a devenit acum PrestoSpace. Acest proiect este o adevărată comoară mai ales pentru arhiviștii din arhive mici și medii, care au la dispoziție puține resurse și nu au întodeauna cunoștințele necesare pentru a demara un proces de conservare digitală.

Scopul proiectului PrestoSpace a fost acela de a ieftini și industrializa procesul de digitizare. După estimările sale, în prezent există în jur de 150 de milioane de ore de material audiovideo la nivelul întregii Europe, de la apariția filmului și radioului până în prezent. 65% din acest material este în pericol de a se pierde, iar 80% din acesta se va pierde definitiv în următorii 20 de ani. Crearea unor ‘fabrici de conservare digitală’ –  după cum spunea Richard Wright, un alt prezentator prezent la TransISTor 2010- este absolut vitală.

PrestoSpace a avut succes în crearea unor prototipuri, care vor fi comercializate în curând. P+S Technik este mașina de digitizare cea mai reușită, urmând să fie comercializată, costul fiind în jur de 125.000 de Euro. Teruggi a explicat extrem de detaliat multiplele pericole la care sunt supuse rolele de film: de la “sindromul oțetului” la tăieturile și lipiturile neglijente, totul a fost minuțios descris. Un cititor de discuri anterioare celor de vinil a fost de asemenea foarte bine realizat, astfel că acesta permite în prezent recuperarea sunetului și de pe discuri crăpate, care ar fi distruse definitiv daca s-ar folosi un sistem clasic de ascultare. Din păcate un proiect care mi-ar fi folosit enorm în munca de digitizare a benzilor magnetice nu a avut parte de suficient interes și nu va fi realizat la scară industrială. Este vorba de un cititor optico-magnetic care poate citi până de 8 ori mai repede informația de pe o bandă magnetică, având o suprafața de contact minimă. Ar fi o soluție foarte rapidă și foarte puțin intrusivă de a recupara sunetele. Un alt avantaj este că senzorul poate avea azimuthul modificat pentru a obține calitatea maximă din înregistrare.

În continuare a comentat dificultățile care apar în restaurarea filmelor. Pe lângă că este un proces care durează și costă foarte mult, se schimbă moda în stilul de restaurare. Așa că regula generală ar fi să restaurezi materialul doar în momentul în care ai nevoie de el. Materialul digitizat trebuie să rămână nemodificat, și să fie păstrat în cel puțin în două, trei copii. Cei de la INA au programe de educare în digitizare și nu doar pentru cetățenii francezi. Pe lângă aceasta,PrestoSpace va deveni în curând un centru pentru dobândirea de competențe. Sunt materiale interesante pe site și printre cele care merită reținute sunt DVDurile care arată pas cu pas cum se desfășoară și cum se folosește echipamentul în procesele de digitizare: http://www.prestospace.org/training/index.en.html

Nu pot lăuda destul munca depusă de cei de la PrestoSpace și calitatea și utilitatea resurselor pe care le oferă gratuit.

În partea a doua Daniel Peruggi a accesat și a demonstrat funcționalitatea atât a siteului Europeana, după ce a descris pe scurt istoria acesteia înainte, cât și a siteului INA. INA este în prezent cea mai mare arhiva publică audio video cu peste 60.000 de elemente audio-video digitizate. Se preconizeză că până în 2015 întregul material al arhivei va fi digitizat, fiind astfel prima arhiva audio-video națională care va fi digitizată în întregime.

Pentru că INA deține drepturile de autor pentru tot materialul din arhivă, au dezvoltat un sistem de amprentare a filmelor și de urmărire a celor care folosesc ilegal materialul din arhiva. Este un sistem foarte fiabil și a dat rezultate foarte bune. A terminat prezentarea cu o analiză foarte pertinentă a eticii conservării.

3 thoughts on “TransISTor 2010 – Prima zi

Leave a Reply