Căutare după cuvinte cheie cu ajutorul monitorului ZeList – “digitizare”

Săptămâna aceasta am avut şansa de a primi acces la versiunea beta a motorului de monitorizare dezvoltat de ZeList.ro ZeList se descrie prin propriile cuvinte ca fiind: “cel mai complex instrument de monitorizare a blogosferei si presei romanesti, urmarind peste 35.000 de bloguri, peste 20000 de conturi de Twitter si 40 de surse de stiri online.” Le mulţumesc celor de la Tree.ro, compania din spatele ZeList pentru accesul oferit la acest instrument deosebit de util în cercetarea blogosferei româneşti.

Am folosit opţiunea de monitorizare pe ultimele 365 de zile a articolelor de 

La sfârşitul articolului poate fi accesata lista completă a rezultatelor.

Am făcut o selecţie a acestor apariţii. Criteriul de relevanţa ales a fost cel al contextului şi conţinutului în care apare termenul de digitizare.

Articole:

12.04.2010 – Facturarea electronica si digitizarea documentelor – este un articol publicitar, dar poate fi util celor care caută soluţii pentru eficientizarea facturării şi arhivării documentelor unei firme.

12.04.2010 – Paradisul din bibliotecă – este o ştire care a apărut pe TVR Cultural. Pe lângă o scurtă transcriere, poate fi vizionată ştirea în întregime. După o scurtă prezentare a proiectului Bibliotecii Digitale Europene şi a iniţiativelor de digitizare din România de până acum (APOGRAF, digitizarea a peste 20.000 de pagini de cărţi rare din colecţia Bibliotecii Centrale Universitare sau a celor peste 36.000 de facsimile digitale din Manuscrisele Eminescu de la Biblioteca Academiei Române), se descrie progresul scăzut în digitizarea patrimoniului cultural şi adăugarea acestuia la serverul europeana.eu. Scuze oferă pe rând ministrul culturii şi patrimoniului cultural, Kelemen Hunor, care descrie lipsa de viziune unitară şi strategie coerentă şi nelipsita, din orice discurs disculpator, a lispei de fonduri şi Dan Matei, directorul Institutului de Memorie Culturală (CIMEC). Voinţa şi mentalitatea sunt declarate duşmancele digitizării de către domnul Kelemen, pe când domnul Matei este numulţumit de lipsa de traducere a fişelor de catalog, care ar trebui traduse în măcar 22 de limbi. A doua problemă a domnului Dan Matei este cea legată de drepturile de autor care nu permit decât digitizarea resurselor culturale din domeniul public. “Gaura neagră a secolului XX” pare a fi un motiv suficient de serios pentru a nu se digitiza mai intens din moment ce doar elemntele de patrimoniu anterioare acestui secol pot fi digitizate. Spectrul distrugerii moştenirii culturale şi referirea la arderea bibliotecii din Alexandria şi a celei din Sarajevo sunt argumentele aduse la final în favoarea digitizării ca formă de apărare împotriva catastrofelor culturale.

Dacă domnul ministru Kelemn Hunor că recunoaşte hibele la nivelul guvernului în privinţa digitizării patrimoniului cultural, domnul Dan Matei pare a se ascunde în spatele a două false motive pentru a nu desfăşura digitizarea patrimoniului cultural. Nimeni nu se aşteaptă ca datele de catalog să fie de la bun început accesibil în toate limbile Uniunii Europene. O digitizare completă a fişelor şi o traducere a lor în limba engleză ar fi un bun punct de început. La fel cum nici drepturile de autor pentru o parte din patrimoniu nu justifică lispa de interes sau amânarea digitizării patrimoniului mai vechi. Ba dimpotrivă, am putea afirma că tocmai digitizarea elementelor de patrimoniu cele mai vechi şi valoroase ar trebui să fie prioritară. În fiecare an noi şi noi opere ies de sub legea dreptului de autor şi se poate astupa în timp gaura neagră, doar voinţă să fie. Lipsa fondurilor este nejustificată, din moment ce la nivel european exista proiectul cadru 7 şi iniţiativă i2010 care au avut ca prioritate digitizarea.

22.01.2010Operatorul suedez de sateliţi SES Sirius va participa la procesul de digitizare TV din România – doar o trimitere la ştirea de pe Mediafax

03.09.2010Resuscitare digitală pentru Arhivele Radio – Un articol excelent al Andrei Matzal despre “cea mai veche şi mai complexă arhivă media din România”, cea a radioului public naţional. Merită citit cu toată atenţia, fiind extrem de bine documentat în legătură cu istoria arhivei şi proiectele de digitizare din prezent.

Bloguri:

La secţiunea bloguri fiind mai multe rezultate, le putem subîmpărţi în câteva categorii: articole de blog care se referă la educaţie, analize privind cultura în formă digitizată, trimiteri la arhive digitale şi alte ştiri.

Se pare că cele mai multe rezultate provin de pe blogul ProLibro –  un blog colectiv de biblioteconomie.

Educaţie:

Analize:

  • Cum stăm cu patrimoniul digital? – este de fapt o scurtă trimitere la un alt articol, Identitatea culturală şi patrimoniul digital: proiecte, reţele şi portaluri, aparţinându-i Irinei Oberländer-Târnoveanu. Este o radiografie foarte utilă a iniţiativelor de digitizare româneşti şi a situaţiei actuale din domeniu. De remarcat comentariul ironic/amar a lui Alex Pop adăugat postului: “Sa puna ceva digital/Romanii-n raftul virtual,/Un deget sa miste nu pot/Fiindca-i doare fix in cot!”
  • Manifestul cărţii – Vasile Ernu a reuşit să îşi facă extrem de auzită vocea prin intermediul acestui manifest. ZeList găseşte majoritatea rezultatelor pentru “digitizare” în blogurile care au preluat integral sau parţial acest manifest. Fragmentele din manifest care se referă la digitizare sunt cele de mai jos:

Bibliotecile clasice şi bibliotecarii nu trebuie să se teamă de toată această digitizare, de Internet şi de apariţia unoi noi suporturi. Bibliotecarii nu sînt nişte hamali care cară cărţile dintr-un depozit în altul, ci nişte specialişti. O bibliotecă virtuală nu este un depozit imens în care sînt aruncate cărţi la grămadă, ci un loc bine structurat, aranjat după criterii raţionale şi clare. Bibliotecarii sînt cei care pot să contribuie imens la această nouă formă de organizare. Împrumutul interbibliotecar ar trebui să se generalizeze între bibliotecile universitare şi cele judeţene, pentru ca nimeni să nu fie lipsit de posibilitatea de a citi.

Există o abordare conservatoare la noi, conform căreia Internetul şi diversele suporturi digitale sînt privite cu suspiciune şi ca o formă de lux. Digitizarea nu este un lux, ci un mijloc mai ieftin de educare, informare şi acces la carte. Şi încă un lucru foarte important: bibliotecile nu pot fi privatizate, eficientizate în sesul înţeles acum în economia de tip liberal. Lor nu li se poate schimba destinaţia. De asemenea, nu putem accepta descentralizarea. Da, descentralizarea e la modă, însă Biblioteca are nevoie urgentă de centralizare: are un centru de comandă şi se decide de sus, pe criterii clare şi transparente, cum şi ce se achiziţionează, care sînt priorităţile. În România, proiectele mari şi importante nu se pot realiza decat la nivel centralizat, cu un şef cît mai sus pus şi care să se supună direct „Înaltei Porţi”.

*****

Înlocuirea treptată a manualelor pe hîrtie cu manuale digitale. Digitizarea României va duce la dispariţia mafiei din domeniul manualelor. Dispare suportul lor pe hîrtie, apare accesul la manuale digitale gratuit, dispare mafia producerii lor. Book Reader-ele sînt finanţate de către Stat.
Trebuie urgent creat un fond special pentru susţinerea cărţii pentru copii (scriere, ilustrare, editare), pentru promovarea şi achiziţionarea ei.
Digitizarea şi accesul gratuit la cărţi electronice poate fi un proiect de proporţii şi poate avea un efect extraordinar mai ales asupra educaţiei. Statul nu a reuşit şi nu va reuşi în următoarea perioadă să ne pună la dispoziţe o infrastructură, un mecanism de educaţie gratuit şi de calitate. Situaţia educaţiei şi a calităţii umane din această zonă se înrăutăţeşte cu viteză. Practic trebuie să ne luăm educaţia în propriile mîini, să ne autoeducăm dacă vrem să supravieţuim. Accesul la ridere, la cărţi gratuite poate cel puţin ameliora degradarea sistemului de educaţie. Iar Statul, cu investiţii minime, poate avea un profit uriaş: cetăţeni ceva mai educaţi.
Punerea urgentă în aplicare a „Legii cărţii”, care e blocată pe la diverse ministere.

Peste 2.600 de rezultate apar pe Google la căutarea dupa “manifestul cartii” “vasile ernu”. Nu voi copia aici rezultatele care apar pe ZeList, decât dacă conţin comentarii la adresa manifestului sau alte informaţii suplimentare.

Arhive:

  • Aurel Vlaicu zburând – Filmuleţul conţinut în acest post de pe ProLibro este de-a dreptul surprinzător şi cu siguranţa va face mare plăcere celor pasionaţi de istoria aviaţiei. Un mic exerciţiu de arheologie media: recreerea fragmentelor unui film din cele câteva cadre păstrate în ziarele vremii. Cel care a creat micul colaj a uploadat şi alte materiale video pe Youtube şi foloseşte numele de utilizator Bansaraba.
  • Biblioteca culturii aromâne – Cei de la Prolibro fac o scurtă prezentare a bibliotecii digitale aromâne.  Proiectul Avdhela este o iniţiativă excelentă, foarte bine pusă în practică de Asociaţia Predania.

Biblioteca cuprinde materiale digitalizate  care fac parte din tezaurul public naţionaldupă cum se exprimă cei de la Avdhela.  Găsim aici publicate texte, biografii, interviuri care vorbesc despre această cultură  din domenii ca etnologie, istorie, spiritualitate, lingvistica, literatură.  Pagina de media cuprinde deocamdată doar câteva imagini realizate de fraţi Manakia.

Ştiri:

Uniunea Europeana va initia un proiect comun pentru crearea unei biblioteci multimedia online,concurand astfel cu planul celor de la Google de a construi o biblioteca digitala enorma, informeaza Reuters.
Ministrii UE au decis vineri, la Bruxelles, ca un comitet va fi special creat pentru initierea proiectului.

Mesaje de pe Twitter:

Comentarii:

Părerea lu’ Bogdan din 13 martie, 2010 @ 11:56

“Super tare reportajul, dar nu ar trebui toate acele telejurnale vechi sa fie puse online, astfel incit sa ajutam creativitatea ?
Daca cumperi dvd-ul le vei vedea doar tu si atit.
Problema este legata insa de costurile de digitizare. (poate faceti voi un proiect pilot cu Facutatea de Jurnalism)

BTW, BBC-ul a avut un proiect interesant pe tema asta –http://www.bbc.co.uk/creativearchive/

Esanu Stefan, pe iunie 16, 2009 la 12:45:

Este posibil sa fie si vina bibliotecilor. Acestea nu aduc nimic nou in intampinarea publicului. Ar trebuii sa ofere sali de lectura bine amenajate, un acces mult mai facil la informatie, posibilitatea de a studia documente si din strainatate etc. Posibilitatea de a oferii informatii si din strainatate este realizabila doar in momentul in care si ei ofera pentru alte biblioteci din afara documente din patrimoniul Romaniei. Digitizarea si distributia informatiei in Romania este abia la inceput si va mai dura ceva vreme pana cand bibliotecile noastre o sa poata oferii informatie catre lumea intreaga.

robertcoravu, pe iunie 16, 2009 la 13:29:

Pledoaria pro domo a domnului Esanu, cu care am avut ocazia sa stau de vorba cu prilejul unei prezentari la BCU, e evidenta; tocmai (si) de aceea viziunea domniei sale sufera de un determinism acut.
1) Cu siguranta e si vina bibliotecilor, dar scaderea numarului de utilizatori e o problema in lumea intreaga. Oare bibliotecile din Occident nu ofera sali de lectura bine amenajate, acces facil la informatie etc.? Explicatia e mult mai complexa si necesita o discutie mai lunga. (In paranteza fie spus, daca veti vizita mai multe biblioteci din Romania, veti constata ca unele dintre ele stau destul de bine la capitolele enumerate – poate că asta vă va feri pe viitor de afirmaţii generalizatoare şi cel puţin riscante de genul “bibliotecile nu aduc nimic nou în întâmpinarea publicului”).
2) “Posibilitatea de a studia documente si din strainatate” nu e legata de digitizare, ci de buget, politici de achiziţie etc. Accesul la “documente din strainatate” inseamna achizitia de carti si alte tipuri de documente editate in alte limbi decat romana, abonamente la reviste straine, la baze de date stiintifice etc. Legătura sugerată între nivelul digitizării documentelor de patrimoniu din România şi nivelul accesului la “documente din străinătate” în bibliotecile româneşti este, în fapt, inexistentă.
3) Una dintre cauzele scăderii numărului de utilizatori “fizici” ai bibliotecilor este tocmai creşterea continuă a cantităţii de informaţie electronică pe care (şi) acestea o pun la dispoziţie, permiţând utilizatorului să acceseze informaţia de la distanţă.
4) Digitizarea nu este un panaceu pentru problema accesului la informaţie, pentru că nu poate intra în contradicţie cu legislaţia privind copyright-ul. Singurii care şi-a permis acest lucru sunt cei de la Google, care au puterea financiară să se judece cu editorii şi eventual să le plătească daune.

În rest, un sfat prietenesc: dacă vreţi să vindeţi aparate de scanat (altminteri, foarte perfomante şi utile, din câte am putut vedea în prezentarea dvs.), limitaţi-vă la prezentările comerciale şi nu intraţi în dezbateri teoretice pe tema digitizării – sau, dacă intraţi, alegeţi-vă mai cu grijă argumentele.

P.S. “trebuii” şi “oferii” se scriu cu un singur “i”

De aici se poate downloada lista completă a rezultatelor oferite de ZeList.

Leave a Reply